Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: îmbăla (verb tranzitiv) , îmbălare (substantiv feminin)   
ÎMBĂLÁRE, îmbălări, s. f. Faptul de a îmbăla.V. îmbăla.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
îmbăláre s. f., g.-d. art. imbălării; pl. îmbălări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎMBĂLÁ, îmbălez, vb. I. Tranz. A umple de bale; a umezi cu salivă; spec. a muia cu salivă firul de tors în timpul torsului manual. ♦ Fig. A folosi cuvinte vulgare (la adresa cuiva). – În + bale.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎMBĂLÁ ~éz tranz. pop. 1) A umple de bale. 2) (fibrele în timpul torsului) A netezi cu salivă. /în + bale
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎMBĂLÁ mă ~éz intranz. A vorbi de rău, folosind cuvinte triviale. /în + bale
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎMBĂLÁ vb. a (se) îmbăloșa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎMBĂLÁ vb. v. drăcui, înjura, ocărî.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îmbălá vb., ind. prez. 1 sg. îmbăléz, 3 sg. și pl. îmbăleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)