Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: îmbulzi (verb tranzitiv) , îmbulzire (substantiv feminin)   
ÎMBULZÍRE s. f. Acțiunea de a (se) îmbulzi și rezultatul ei. – V. îmbulzi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
îmbulzíre s. f., g.-d. art. îmbulzírii, pl. îmbulzíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎMBULZÍ, îmbulzesc, vb. IV. 1. Refl. A se îngrămădi în număr mare, a se înghesui; a se buluci. 2. Tranz. A face pe cineva să stea înghesuit, a vârî pe cineva sau ceva într-un spațiu strâmt, neîncăpător, aglomerat; a înghesui. ♦ (Despre o mulțime) A înghesui pe cineva din toate părțile. ♦ Fig. A năpădi pe cineva cu stăruințele, cu insistențele. – În + bulz.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎMBULZÍ ~ésc tranz. (ființe) A face să se îmbulzească; a înghesui; a buluci. /în + bulz
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎMBULZÍ mă ~ésc intranz. (despre ființe) A se aduna în număr mare (într-un spațiu restrâns) mișcându-se în dezordine; a se buluci; a se înghesui. ~ la intrare. /în + bulz
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎMBULZÍ vb. 1. a se grămădi, a se îndesa, a se înghesui, a se îngrămădi, (pop.) a se buluci, (reg.) a se poroboti, a se târși, (prin Ban. și Olt.) a se nălogi, (rar fig.) a se mușuroi. (S-au ~ cu toții în jurul lui.) 2. a se băga, a se îndesa, a se înghesui, a se îngrămădi, a se vârî. (Ce vă ~ așa în mine?)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îmbulzí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbulzésc, imperf. 3 sg. îmbulzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. îmbulzeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)