Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: împopoțona (verb tranzitiv) , împopoțonare (substantiv feminin)   
ÎMPOPOȚONÁRE s. f. Acțiunea de a (se) împopoțona și rezultatul ei; înzorzonare. – V. împopoțona.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎMPOPOȚONÁRE s. înzorzonare, (pop.) împopo-nare, înțoțonare. (~ unei persoane ca o paparudă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
împopoțonáre s. f., g.-d. art. împopoțonării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎMPOPOȚONÁ, împopoțonez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) găti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) înzorzona, a (se) împopoța, a (se) înțoțona. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎMPOPOȚONÁ ~éz tranz. (mai ales persoane) A găti cu prea multe podoabe (de prost gust); a înzestra cu zorzoane; a înzorzona. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎMPOPOȚONÁ vb. a (se) înzorzona, (pop.) a (se) împopona, a (se) înțoțona, a (se) zorzona. (S-a ~ ca o paparudă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
împopoțoná vb., ind. prez. 1 sg. împopoțonéz, 3 sg. și pl. împopoțoneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)