Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înșeua (verb tranzitiv) , înșeuat (adjectiv)   
ÎNȘEUÁT, -Ă, înșeuați, -te, adj. (Despre animale de călărie) Căruia i s-a pus șaua. – V. înșeua.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNȘEUÁT adj. (înv.) înșelat. (Cal ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNȘEUÁ, înșeuez, vb. I. Tranz. A pune șaua pe un animal de călărie; a înșela (1). – În + șa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNȘEUÁ ~éz tranz. (animale de călărie, în special cai) A prevedea cu șa. [Sil. -șe-ua] /în + șa + suf. ~ua
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNȘEUÁ vb. (înv.) a înșela. (A ~ calul.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A înșeua ≠ a deșeua
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
înșeuá vb. (sil. -ua), ind. prez. 1 sg. înșeuéz, 3 sg. și pl. înșeueáză, 1 pl. înșeuăm (sil. -uăm); conj. prez. 3 sg. și pl. înșeuéze (sil. -ue-); ger. înșeuând (sil. -uând)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)