Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
ÎNCOPCIÁ, încopciez, vb. I. Tranz. 1. (Rar) A închide o copcă; a încheia o haină în copci. 2. A îmbina două piese de tablă, introducând limbile uneia în golurile corespunzătoare ale celeilalte, după care limbile astfel montate se răsucesc. [Pr.: -ci-a] – În + copcă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
încopciá, încopciéz, vb. I (pop.) 1. a pune copcă, a prinde în copci, a incheia cu copci. 2. (fig.) a uni, a căsători (pe cineva cu altcineva). 3. (fig.; despre mâini) a-și încrucișa.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
încopciá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. încopciéz, 3 sg. și pl. încopciáză, 1 pl. încopciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl. încopciéze; ger. încopciínd (sil. -ci-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A ÎNCOPCIÁ ~éz tranz. 1) (obiecte de îmbrăcăminte) A prinde în copci. 2) (piese de tablă) A împreuna introducând limbile uneia în golurile corespunzătoare ale celeilalte și îndoindu-le. /în + copcă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)