Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: încremeni (verb tranzitiv) , încremenit (adjectiv)   
ÎNCREMENÍT, -Ă, încremeniți, -te, adj. 1. Care a rămas în nemișcare. 2. Înmărmurit, înlemnit; consternat. – V. încremeni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNCREMENÍT adj. 1. v. înmărmurit. 2. fix, imobil, înlemnit, neclintit, nemișcat, pironit. (Cu ochii ~ți.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNCREMENÍ, încremenesc, vb. IV. Intranz. 1. A nu mai putea face nici o mișcare, nici un gest (de mirare, de groază etc.); a înlemni, a împietri. ♦ Tranz. A uimi. 2. (Despre lucruri în mișcare) A sta, a se opri locului. – În + cremene.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNCREMENÍ ~ésc 1. intranz. A pierde capacitatea de a se mișca (din cauza unor emoții puternice); a rămâne nemișcat; a înlemni; a împietri; a înmărmuri. ~ de spaimă. 2. tranz. A face să rămână nemișcat. /în + cremene
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNCREMENÍ vb. 1. v. petrifica. 2. v. înmărmuri.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNCREMENÍ vb. v. opri, sta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
încremení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încremenésc, imperf. 3 sg. încremeneá; conj. prez. 3 sg. și pl. încremeneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)