Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înfrunzi (verb) , înfrunzire (substantiv feminin)   
ÎNFRUNZÍRE, înfrunziri, s. f. Acțiunea de a înfrunzi și rezultatul ei. – V. înfrunzi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNFRUNZÍRE s. înverzire. (~ copacilor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înfrunzíre s. f., g.-d. art. înfrunzírii; pl. înfrunzíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNFRUNZÍ, pers. 3 înfrunzește, vb. IV. Intranz. A face frunze, a se acoperi cu frunze. – În + frunză.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNFRUNZÍ pers. 3 ~éște intranz. (mai ales despre arbori și arbuști) A se acoperi cu frunze; a face frunze. /<lat. infrondire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNFRUNZÍ vb. a înverzi. (Copacii au ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A înfrunzi ≠ a (se) desfrunzi
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
înfrunzí vb., ind. prez. 3 sg. înfrunzéște, imperf. 3 sg. înfrunzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. înfrunzeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)