Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: îngloti (verb tranzitiv) , înglotire (substantiv feminin)   
ÎNGLOTÍRE, înglotiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) îngloti și rezultatul ei; îngrămădire; concentrare. – V. îngloti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
înglotíre s. f., g.-d. art. înglotírii; pl. înglotíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNGLOTÍ, înglotesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aduna gloatele, oastea (în vederea unei acțiuni militare). ♦ Refl. A se îngrămădi. – În + gloată.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
înglotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înglotésc, imperf. 3 sg. îngloteá; conj. prez. 3 sg. și pl. îngloteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)