Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
ÎNGREUNÁRE s. f. Acțiunea de a (se) îngreuna. [Pr.: -gre-u-] – V. îngreuna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNGREUNÁRE s. v. împovărare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
îngreunáre s. f. (sil. -gre-u-), g.-d. art. îngreunării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNGREUNÁ, îngreunez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face mai greu; a (se) îngreuia, a(se) împovăra. ♦ Tranz. Fig. A produce o senzație de greutate, de apăsare. 2. Tranz. Fig. A face ca ceva să devină anevoios, greu de îndeplinit; a îngreuia. [Pr.: -gre-u-.Prez. ind. și: îngreún] – Probabil lat. *in-grevinare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNGREUNÁ ~éz tranz. 1) A face să se îngreuneze. 2) rar A încărca cu greutăți mari. 3) fig. A face să devină greu de îndeplinit; a complica. 4) pop. A lăsa gravidă. /<lat. ingrevinare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNGREUNÁ mă ~éz intranz. A deveni (mai) greu. /<lat. ingrevinare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INGREUNÁ vb. v. împovăra.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNGREUNÁ vb. v. însărcina.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) îngreuna ≠ a (se) ușura
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
îngreuná vb. (sil. -gre-u-), ind. prez. 1 sg. îngreunéz, 3 sg. și pl. îngreuneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)