Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ÎNLOCUITÓR, -OÁRE, înlocuitori, -oare, adj., s. m. și f., s. n. (Persoană sau produs, material etc.) care înlocuiește sau cu care poate fi înlocuit cineva sau ceva. [Pr.: -cu-i-] – Înlocui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNLOCUITÓR s., adj. 1. s. substituent, substitut, succedaneu. (Un bun ~ al bumbacului.) 2. s., adj. v. suplinitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înlocuitór adj. m., s. m. (sil -cu-i-), pl. înlocuitóri; f. sg. și pl. înlocuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNLOCUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care înlocuiește (ceva sau pe cineva); cu proprietatea de a înlocui (ceva). Material ~. ~ al cafelei. [Sil. -cu-i-] /a înlocui + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)