Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înnămoli (verb tranzitiv) , înnămolire (substantiv feminin)   
ÎNNĂMOLÍRE, înnămoliri, s. f. Acțiunea de a (se) înnămoli și rezultatul ei; împotmolire. [Var.: înnomolíre s. f.] – V. înnămoli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNNĂMOLÍRE s. v. împotmolire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înnămolíre s. f., g.-d. art. înnămolírii; pl. înnămolíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNNĂMOLÍ, înnămolesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) înfunda în nămol; a (se) murdări de nămol. 2. Refl. (Despre albia unei ape curgătoare) A se împotmoli, a se îngusta din cauza aluviunilor. [Var.: înnomolí vb. IV] – În + nămol.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNNĂMOLÍ ~ésc tranz. A face să se înnămolească. /în + nămol
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNNĂMOLÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre vehicule, oameni) A se înfunda în nămol (fără a putea să înainteze); a se îngloda; a se noroi. 2) (despre albia unui râu) A-și micșora secțiunea de curgere din cauza depunerilor materialului adus de curentul de apă; a se îngusta din cauza aluviunilor; a se împotmoli. /în + nămol
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNNĂMOLÍ vb. v. împotmoli.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înnămolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnămolésc, imperf. 3 sg. înnămoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. înnămoleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)