Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ÎNNĂSCÚT, -Ă, înnăscuți, -te, adj. Care aparține cuiva din naștere, cu care se naște cineva; congenital, nativ. – În + născut (după fr. inné).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNNĂSCÚT, -Ă adj. Cu care se naște cineva; congenital. [Cf. fr. inné, lat. innatus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÎNNĂSCÚT, -Ă adj. congenital. (după fr. inné)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÎNNĂSCÚT adj. 1. nativ, natural, (înv.) naturalnic. (Daruri, însușiri ~.) 2. congenital, ereditar, moștenit. (Defect fiziologic ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înnăscút adj. m., pl. înnăscúți; f. sg. înnăscútă, pl. înnăscúte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNNĂSCÚT ~tă (~ți, ~te) (despre însușiri fizice sau psihice) Care aparține cuiva de la naștere; din născare; nativ. /în + născut
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)