Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înnoda (verb tranzitiv) , înnodare (substantiv feminin)   
ÎNNODÁRE, înnodări, s. f. Acțiunea de a (se) înnoda.V. înnoda.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNNODÁRE s. legare, legat, (rar) înnodătură. (~ unei sfori.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înnodáre s. f., g.-d. art. înnodării; pl. înnodări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÎNNODÁ, înnód, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face un nod la ceva; a (se) lega, a (se) uni printr-un nod. ◊ Expr. (Refl.) A se înnoda la vorbă = a se porni pe vorbă; a se așterne la vorbă, la taifas. 2. Tranz. Fig. A agonisi. ♦ A improviza, a înjgheba. În + nod.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNNODÁ înnód tranz. 1) (capete de ață, sfori, funii) A uni printr-un nod; a lega. 2) fig. A aduna greu, puțin câte puțin; a sclipui; a înjgheba; a agonisi. ~ ceva avere. 3) A face să se înnoade. /<lat. innodare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNNODÁ se înnoádă intranz. (de-spre ațe, sfori, funii) A se încâlci formând un nod (sau mai multe). ◊ ~ la vorbă (sau la ceartă) a se pune pe ceartă. /<lat. innodare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNNODÁ vb. a lega. (A ~ o sfoară.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A înnoda ≠ a deznoda
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
înnodá vb., ind. prez. 1 sg. înnód, 3 sg. și pl. înnoádă, perf. s. 1 sg. înnodái
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)