Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înnoi (verb tranzitiv) , înnoit (adjectiv)   
ÎNNOÍT, -Ă, înnoiți, -te, adj. 1. Făcut din (sau ca) nou; reparat. ♦ Îmbrăcat cu ceva nou. 2. Fig. Schimbat, primenit, împrospătat. – V. înnoi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNNOÍT adj. 1. modernizat. (Utilaj ~.) 2. îm-prospătat, regenerat, reînnoit. (Natura ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNNOÍ, înnoiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) face ca nou (înlocuind ce era vechi, uzat); a (se) reface, a (se) repara. ♦ Tranz. A pune un lucru nou în locul altuia vechi; a primeni, a schimba. ♦ Refl. A se îmbrăca cu ceva nou. 2. Refl. Fig. A se împrospăta, a se redeștepta, a se regenera. 3. Tranz. A face încă o dată, a relua o acțiune. ♦ A prelungi valabilitatea unei autorizații, a unui document. – În + nou.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNNOÍ ~iésc 1. tranz. 1) A face să se înnoiască. 2) A amenaja cu obiecte noi, schimbându-le pe cele vechi. ~ camera. ~ o vitrină. 3) A începe din nou; a reîncepe; a relua. ~ tratativele. 4) (documente) A face să fie valabil pe un termen nou. 2. intranz. rar A crește din nou. /în + nou
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNNOÍ mă ~iésc intranz. 1) A se face ca nou. 2) A se îmbrăca cu ceva nou; a-și pune haine noi. 3) fig. A deveni mai proaspăt. /în + nou
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNNOÍ vb. 1. v. inova. 2. v. moderniza. 3. v. pre-lungi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNNOÍ vb. v. regenera.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) înnoi ≠ a (se) învechi
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
înnoí vb., ind. prez. 1 sg. și. 3 pl. înnoiésc, imperf. 3 sg. înnoiá; conj. prez. 3 sg. și pl. înnoiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)