Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înroura (verb) , înrourat (adjectiv)   
ÎNROURÁT, -Ă, înrourați, -te, adj. Acoperit, plin de rouă. [Pr.: -ro-u-] – V. înroura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNROURÁT adj. rourat, (înv. și pop.) rouros. (Iar-bă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ÎNROURÁ, pers. 3 înrourează, vb. I. Refl. A se acoperi cu rouă. [Pr.: -ro-u-] – În + roura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE ÎNROURÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) A se umple de rouă. 2) fig. (despre ochi, pleoape, gene) A se umezi de lacrimi. [Sil. -ro-u-] /în + roură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNROURÁ vb. a se roura. (Iarba s-a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
înrourá vb. (sil. -ro-u-), ind. prez. 3 sg. înroureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)