Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: înstări (verb tranzitiv) , înstărit (adjectiv)   
ÎNSTĂRÍT, -Ă, înstăriți, -te, adj. Cu stare, bogat, avut, chivernisit. – V. înstări.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNSTĂRÍT adj. 1. v. bogat. 2. avut, bogat, situat, (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Țăran ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Înstărit ≠ nevoiaș
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
ÎNSTĂRÍ, înstăresc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) îmbogăți. – În + stare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ÎNSTĂRÍ ~ésc tranz. rar A face să se înstărească; a înavuți. [Sil. în-stă-] /în + stare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ÎNSTĂRÍ mă ~ésc intranz. A deveni bogat; a acumula bunuri materiale în cantități mari; a se înavuți. /în + stare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÎNSTĂRÍ vb. v. îmbogăți.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A se înstări ≠ a sărăci
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
înstărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înstărésc, imperf. 3 sg. înstăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. înstăreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)