Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: șicana (verb tranzitiv) , șicanat (adjectiv)   
ȘICANÁT, -Ă, șicanați, -te, adj. (Rar) Căruia i se fac șicane; sâcâit, necăjit de cineva pentru lucruri fără importanță. – V. șicana.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘICANÁ, șicanez, vb. I. Tranz. A sâcâi pe cineva pentru lucruri fără importanță, a căuta cuiva pricină, a face șicane; a agasa. – Din fr. chicaner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ȘICANÁ ~éz 1. tranz. (persoane) A produce șicane; a sâcâi fără motive serioase. 2. intranz. A umbla cu șicane. /<fr. chicaner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȘICANÁ vb. I. tr. A face șicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. [< fr. chicaner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ȘICANÁ vb. tr. a face șicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. (< fr. chicaner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ȘICANÁ vb. a sâcâi, (rar) a străgăni, (înv.) a molesta. (Îl ~ cu tot felul de mărunțișuri.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șicaná vb., ind. prez. 1 sg. șicanéz, 3 sg. și pl. șicaneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)