Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: șpăltui (verb tranzitiv) , șpăltuire (substantiv feminin)   
ȘPĂLTUÍRE, șpăltuiri, s. f. Acțiunea de a șpăltui și rezultatul ei; șpăltuit. – V. șpăltui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘPĂLTUÍRE s. despicare. (ă pieilor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
șpăltuíre s. f., g.-d. art. șpăltuírii; pl. șpăltuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȘPĂLTUÍ, șpăltuiesc, vb. IV. Tranz. A despica în grosime pieile de tăbăcărie, în cursul procesului de prelucrare. – Din germ. spalten.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ȘPĂLTUÍ ~iésc tranz. (piei) A despica în grosime în procesul prelucrării. /<germ. spalten
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
șpăltuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șpăltuiésc, imperf. 3 sg. șpăltuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. șpăltuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)