Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ȚÂȚẤNĂ, țâțâni, s. f. 1. Balama. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din țâțâni = a supăra rău, a înfuria pe cineva, a scoate din sărite. A-și ieși din țâțâni = a-și pierde răbdarea, a se înfuria. 2. Porțiune unde cele două valve ale unei scoici sunt unite printr-un ligament elastic. 3. (Pop.) Rădăcina unui furuncul. – Lat. *titina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚÂȚÂNĂ s. (pop.) țâță. (~ în care se dezvoltă matca albinelor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȚÂȚÂNĂ s. v. balama, rădăcină, șarnieră.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țâțână s. f., g.-d. art. țâțânii; pl. țâțâni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚÂȚÂNĂ ~i f. 1) Dispozitiv metalic format din două plăci unite între ele care, prinse, respectiv, de un panou mobil și de un cadru fix, permit închiderea sau deschiderea panoului; balama. ◊ A scoate din ~i (pe cineva) a supăra pe cineva; a înfuria; a enerva. 2) Articulație a valvelor unei scoici. 3) pop. Rădăcină a unui furuncul. /<lat. titina
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)