Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ȚĂCĂNEÁLĂ, țăcăneli, s. f. Faptul de a (se) țăcăni. 1. Țăcănit1. ◊ Loc. adv. Pe (sau în) țăcăneală = cu pas sau mers ritmic. 2. Fig. Țicneală, sminteală. – Țăcăni + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚĂCĂNEÁLĂ s. 1. v. păcănit. 2. v. țăcănit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȚĂCĂNEÁLĂ s. v. aiureală, alienare, aliena-ție, boală mintală, demență, nebunie, sminteală, smintire, țicneală, zăpăceală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țăcăneálă s. f., g.-d. art. țăcănélii; pl. țăcănéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)