Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ȚĂRMUITÓR, -OÁRE, țărmuitori, -oare, adj. (Rar) Care mărginește ceva; înconjurător. [Pr.: -mu-i-] – Țărmui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚĂRMUITÓR adj. v. împrejmuitor, înconjură-tor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țărmuitór adj. m. (sil. -mu-i-), pl. țărmuitóri; f. sg. și pl. țărmuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚĂRMUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care țărmuiește; cu proprietatea de a țărmui. [Sil. -mu-i-] /a țărmui + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)