Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ȚÁRCĂ, țărci, s. f. 1. (Ornit.) Coțofană. ◊ Expr. A-i umbla (cuiva) gura ca la (o) țarcă = a fi limbut, a vorbi mult și fără rost. A sta ca țarca în par = a fi gata de plecare. 2. Fig. (Depr.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). 3. Epitet depreciativ dat unei femei care vorbește mult. – Din magh. szarka.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚÁRCĂ s. v. coțofană, gura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țárcă (-țắrci), s. f. – Coțofană (Pica caudata). Mag. szarka, din sl. svraka (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 429; Gáldi, Dict., 165), cf. slov. sraka, rus. soroka. În Trans. și Mold.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
țárcă s. f., g.-d. art. țărcii; pl. țărci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚÁRCĂ țărci f. 1) pop. Pasăre sedentară, de talie medie, cu aripi scurte și coadă lungă, cu penaj alb-negru foarte gălăgioasă și hrăpăreață; coțofană. 2) fig. peior. Femeie guralivă. [G.-D. tărcii] /<ung. szarka
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȚARCĂ-DE-MÁRE s. v. scoicar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
coțofánă f., pl. ene (rudă cu ngr. kótsyfas, merlă). Sud. O pasăre din neamu corbuluĭ și a gaițeĭ, cu penele albe și negre și numită încă și caragață, țarcă și știrică (pica caudata). Fig. Femeĭe vorbăreață.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)