Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: țevui (verb tranzitiv) , țevuire (substantiv feminin)   
ȚEVUÍRE, țevuiri, s. f. Acțiunea de a țevui și rezultatul ei. – V. țevui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
țevuíre s. f., g.-d. art. țevuírii; pl. țevuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚEVUÍ, țevuiesc, vb. IV. Tranz. A trece pe țevi firele de bătătură de pe bobine, mosoare, sculuri, cu ajutorul sucalei, înainte de a se introduce în suveică. – Țeavă + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ȚEVUÍ ~iésc intranz. (fire de bătătură) A depăna de pe mosoare sau sculuri pe țevi (cu ajutorul sucalei). /țeavă + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
țevuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țevuiésc, imperf. 3 sg. țevuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. țevuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)