Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ȚIGĂNCÚȘĂ, țigăncușe, s. f. Diminutiv al lui țigancă; țigăncuță. – Țigancă + suf. -ușă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚIGĂNCÚȘĂ s. țigăncuță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țigăncúșă s. f., art. țigăncúșa, g.-d. art. țigăncúșei; pl. țigăncúșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚIGĂNCÚȘĂ ~e f. reg. (diminutiv de la țigancă) Plantă erbacee decorativă cu tulpina erectă, cu frunze dințate, și flori de culoare galbenă-roșiatică, cu miros pătrunzător; vâzdoagă; crăiță. /țigancă + suf. ~ușă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȚIGĂNCÚȘE s. pl. v. crăiță, vâzdoagă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)