Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: țintar (zool.; -i) (substantiv masculin) , țintar (joc) (substantiv neutru)   
ȚINTÁR, (1) țintare, s. n. (2) țintari, s. m. 1. S. n. Joc de societate la care se folosește un carton cu un desen special pe care jucătorii mișcă piese după anumite reguli; moară. 2. S. m. (Ornit.) Inăriță. – Țintă + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȚINTÁR s. v. inăriță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȚINTÁR s. moară, (Mold.) car. (Jocul distractív numit ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
țintár (zool.) s. m., pl. țintári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
țintár (joc) s. n., pl. țintáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ȚINTÁR1 ~e n. Joc de societate în care participanții mută piese conform unor reguli speciale pe un carton cu un anumit desen. /țintă + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȚINTÁR2 ~i m. Pasăre migratoare, de talie mică, cu penaj castaniu pe spate, roșu în frunte și roz pe piept. /țintă + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)