abalienáre s. f. pierdere, diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale. (după engl. abalienation, lat. abalienatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
abalienáre s. f., g.-d. art. abalienării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
Definiții din dicționare neoficiale:
abalienáre s.f. (med.) Pierdere sau diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale. • sil. -li-e-. /ab- + alienare, după engl. abalienation, fr. abaliénation, lat. abalienatio, -onis. (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007)
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare | Permalink