ABIETACÉE, abietacee, s.f. Pinacee. [Pr.: -bi-e-] – Din fr. abiétacée.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
ABIETACÉE s. f. pl. Familie de conifere cuprinzând arbori din specia bradului; abietinee, pinacee. [Pr.: -bi-e-] – Din fr. abiétacées.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ABIETACÉE s.f.pl. Familie de conifere, cuprinzând arbori din specia bradului; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. abiétacées, cf. lat. abies – brad].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
abietacée s.f. pl. abietinee; pinacee. (< fr. abietacées)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
abietacée (-bi-e) s. f., art. abietacéea, g.-d. art. abietacéei; pl. abietacée
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ABIETACÉE s. v. pinacee.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
abietacée s. f. (sil. -bi-e-), pl. abietacée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink