ABIOGENÉZĂ s. f. Concepție după care originea materiei vii trebuie căutată în materia fără viață. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiogenèse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ABIOGENÉZĂ f. Teorie conform căreia materia organică a apărut din materia anorganică. [Sil. -bi-o-] /<fr. abiogenése
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ABIOGENÉZĂ s.f. Teorie care explică nașterea vieții din materia anorganică. [Pron. -bi-o-. / < fr. abiogenèse, cf. gr. a – fără, bios – viață, logos – studiu].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ABIOGENÉZĂ s.f. Concepție materialist naivă care explică nașterea vieții din materia anorganică. (din fr. abiogenèse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
abiogenéză s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. abiogenézei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ABIOGENÉZĂ (< fr. {i}) s. f. Producerea materiei vii din materie nevie, anorganică și organică.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink