Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: abona (verb tranzitiv) , abonare (substantiv feminin)   
ABONÁRE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona.V. abona.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ABONÁRE s.f. Acțiunea de a (se) abona. [< abona].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ABONÁRE, abonări, s. f. Acțiunea de a (se) abona.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ABONÁRE s. (înv.) prenumărare, prenumerație. (~ cuiva la o publicație periodică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
abonáre s. f., g.-d. art. abonării; pl. abonări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ABONÁ, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A-și face un abonament. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A veni în mod regulat undeva, a fi un obișnuit al casei. – Din fr. abonner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ABONÁ ~éz tranz. A face să se aboneze. /<fr. abonner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ABONÁ mă ~éz intranz. A-și face un abonament. ~ la o revistă. /<fr. abonner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ABONÁ vb. I. tr., refl. A(-și) face un abonament la o publicație etc. [< fr. abonner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
aboná vb. I. tr., refl. a (-și) face un abonament. II. refl. (fam.) a veni cu regularitate undeva. (< fr. abonnér)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ABONÁ, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A(-și) face un abonament. Și-a abonat copiii la revistă.Fr. abonner.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ABONÁ vb. (înv.) a (se) prenumăra. (S-a ~ la un ziar.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
aboná (abonéz, abonát), vb.1. A-și face un abonament. – 2. (Arg.) A profita, a se folosi în mod indiscret și periodic de o facilitate. < Fr. abonner (sec. XVIII). – Der. abonament s. n.; abonat s. m.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
aboná vb., ind. prez. 1 sg. abonéz, 3 sg. și pl. aboneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
abonéz v. tr. (fr. abonner). Înscriŭ între abonațĭ. V. refl. Mă înscriŭ între abonațĭ. Iron. Calicii s' aŭ abonat la casa noastră
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)