Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: abona (verb tranzitiv) , abonat (adjectiv)   
ABONÁT, -Ă, abonați, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care beneficiază de un abonament. ♦ Fig. (Fam.) (Persoană) care vine în mod regulat undeva. – V. abona.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ABONÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care beneficiază de ceva. ♦ (Fig.; fam.) (persoană) care frecventează regulat o familie, un local, o instituție fără obligații. [< abona].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
abonát, -ă adj., s.m. f. 1. beneficiar al unui abonament. 2. (fam.) (cel) care frecventează o familie, un local etc. (< abona)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ABONÁT, -Ă, abonați, -te, s. m. și f. Persoană care folosește un abonament. – V. abona.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ABONÁT s., adj. 1. s. (înv.) prenumerant, subscribent. 2. adj. (înv.) prenumărat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
abonát s. m., adj. m., pl. abonáți; f. sg. abonátă, pl. abonáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
abonát, -ă adj. și s. Care s' a abonat, care a plătit taxa de abonament: abonațiĭ unuĭ ziar. Iron. Acela care vine obișnuit undeva: abonațiĭ uneĭ cîrciumĭ. V. subscriitor.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ABONÁ, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A-și face un abonament. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A veni în mod regulat undeva, a fi un obișnuit al casei. – Din fr. abonner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ABONÁ ~éz tranz. A face să se aboneze. /<fr. abonner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ABONÁ mă ~éz intranz. A-și face un abonament. ~ la o revistă. /<fr. abonner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ABONÁT ~ți m. Persoana care beneficiază de un abonament. /v. a abona
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ABONÁ vb. I. tr., refl. A(-și) face un abonament la o publicație etc. [< fr. abonner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
aboná vb. I. tr., refl. a (-și) face un abonament. II. refl. (fam.) a veni cu regularitate undeva. (< fr. abonnér)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ABONÁ, abonez, vb. I. Tranz. și refl. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) A(-și) face un abonament. Și-a abonat copiii la revistă.Fr. abonner.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ABONÁ vb. (înv.) a (se) prenumăra. (S-a ~ la un ziar.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
aboná (abonéz, abonát), vb.1. A-și face un abonament. – 2. (Arg.) A profita, a se folosi în mod indiscret și periodic de o facilitate. < Fr. abonner (sec. XVIII). – Der. abonament s. n.; abonat s. m.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
aboná vb., ind. prez. 1 sg. abonéz, 3 sg. și pl. aboneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
abonéz v. tr. (fr. abonner). Înscriŭ între abonațĭ. V. refl. Mă înscriŭ între abonațĭ. Iron. Calicii s' aŭ abonat la casa noastră
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)