Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: abrutiza (verb tranzitiv) , abrutizat (adjectiv)   
ABRUTIZÁT, -Ă, abrutizați, -te, adj. (Care a devenit) insensibil, care și-a pierdut însușirile morale, specific umane; insensibil, brutal. – V. abrutiza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ABRUTIZÁT, -Ă adj. Care și-a pierdut însușirile morale, specific umane; insensibil; brutal. [< abrutiza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ABRUTIZÁT, -Ă, abrutizați, -te, adj. (Care a devenit) insensibil, care și-a pierdut însușirile morale, specific umane. – V. abrutiza.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ABRUTIZÁT adj. animalizat, dezumanizat, îndobitocit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ABRUTIZÁ, abrutizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde însușirile morale, specific umane; a deveni sau a face să devină insensibil, asemănător cu un animal, cu o brută; a (se) îndobitoci, a (se) dezumaniza. – După fr. abrutir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ABRUTIZÁ ~éz tranz. A face să se abrutizeze. /<fr. abrutir
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ABRUTIZÁ mă ~éz intranz. A se transforma în brută; a-și pierde însușirile umane și morale. [Sil. a-bru-] /<fr. abrutir
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ABRUTIZÁ vb. I. tr., refl. A-și pierde sau a face să-și piardă însușirile umane, devenind asemănător unui animal; a (se) îndobitoci. [< fr. abrutir].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
abrutizá vb. tr., refl. a face să-și piardă, a-și pierde însușirile umane; a (se) îndobitoci; a (se) dezumaniza. (după fr. abrutir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ABRUTIZÁ, abrutizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde însușirile morale, specific umane; a deveni sau a face să devină insensibil, asemănător cu un animal, cu o brută. – După fr. abrutir.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ABRUTIZÁ vb. a (se) animaliza, a (se) dezumaniza, a se îndobitoci. (Băutura l-a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) abrutiza ≠ a (se) civiliza, a (se) înnobila
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
abrutizá vb. (sil. -bru-), ind. prez. 1 sg. abrutizéz; 2 sg. abrutizézi, 3 sg. și pl. abrutizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
abrutizéz v. tr. (fr. abrutir, d. brute, vită, bestie, cu term. după alte verbe în -izez). Îndobitocesc: beția l-a abrutizat.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)