ABSOLUTÍST, -Ă, absolutiști, -ste, adj. Care aparține absolutismului, privitor la absolutism, bazat pe absolutism. – Din fr. absolutiste.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ABSOLUTÍST, -Ă adj. Privitor la absolutism, bazat pe absolutism. // s.m. și f. Partizan al absolutismului. [< fr. absolutiste].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
absolutíst, -ă adj., s.m. f. (adept) al absolutismului. (< fr. absolutiste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ABSOLUTÍST, -Ă, absolutiști, -ste, adj. Care aparține absolutismului, privitor la absolutism. – Fr. absolutiste.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ABSOLUTÍST adj. (POL.) autocrat, autocratic, (înv.) autocraticesc. (Regim ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
absolutíst adj. m., pl. absolutíști; f. sg. absolutístă, pl. absolutíste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
absolutíst, -ă s. și adj. (d. absolutizm). Partizan al absolutizmului.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ABSOLUTÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de absolutism; propriu absolutismului. /<lat. absolutista
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ABSOLUTÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al absolutismului. /<lat. absolutista
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink