Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: acapara (verb tranzitiv) , acaparare (substantiv feminin)   
ACAPARÁRE, acaparări, s. f. Acțiunea de a acapara.V. acapara.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ACAPARÁRE s.f. Acțiunea de a acapara. [< acapara].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ACAPARÁRE, acaparări, s. f. Acțiunea de a acapara.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ACAPARÁRE s. (fig.) monopolizare. (~ atenției.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
acaparáre s. f., g.-d. art. acaparării; pl. acaparări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ACAPARÁ, acaparez, vb. I. Tranz. A cumpăra toate mărfurile sau o anumită categorie de mărfuri de pe piață (pentru speculă); a pune stăpânire (în mod silnic, necinstit) pe... ♦ P. ext. A-și însuși totul pentru sine în dauna altora. – Din fr. accaparer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ACAPARÁ ~éz tranz. (pământ, putere etc.) A-și însuși (cu forța) în întregime. /<fr. accaparer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ACAPARÁ vb. I. tr. A-și însuși ceva în dauna altora, a pune mâna pe... ♦ A retrage din circulație o marfă pentru a o specula. [< fr. accaparer, cf. it. accaparrare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ACAPARÁ vb. tr. a pune stăpânire pe ceva sau pe cineva. (< fr. accaparer, it. accaparrare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ACAPARÁ, acaparez, vb. I. Tranz. A-și însuși un bun în mod complet și exclusiv, în dauna altora; a pune mâna pe... ♦ A retrage din circulație o marfă, cu scopul de a o specula. – Fr. accaparer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ACAPARÁ vb. 1. (fig.) a monopoliza. (~ atenția tuturor.) 2. v. absorbi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
acapará vb., ind. prez. 1 sg. acaparéz; 3 sg. și pl. acapareáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
acaparéz v. tr. (fr. accaparer, d. it. accapparare). Grămădesc marfă ca să devină maĭ rară și s' o vînd maĭ scump. Fig. Apuc mult în paguba altora: a acapara funcțiunile bune. A acapara pe cineva, a pune mîna pe el, a-l face să ție cu tine.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)