Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: aconta (verb tranzitiv) , acontare (substantiv feminin)   
ACONTÁRE, acontări, s. f. Acțiunea de a aconta și rezultatul ei; acont. – V. aconta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ACONTÁRE s.f. Acțiunea de a aconta. [< aconta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ACONTÁRE s. f. Acțiunea de a aconta.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
acontáre s. f., g.-d. art. acontării; pl. acontări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ACONTÁ, acontez, vb. I. Tranz. A plăti un acont; a arvuni. – Din acont.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ACONTÁ ~éz tranz. (sume de bani) A plăti printr-un acont. /Din acont
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ACONTÁ vb. I. tr. A plăti un acont; a arvuni. [< acont].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ACONTÁ vb. tr. a plăti un acont. (< acont)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ACONTÁ, acontez, vb. I. Tranz. A plăti un acont; a arvuni. – Din acont.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ACONTÁ vb. a arvuni, (prin Ban.) a căpărî, (înv.) a arăvonisi. (~ o marfă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
acontá vb., ind. prez. 1 sg. acontéz, 3 sg și pl. aconteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)