ACTUÁL, -Ă, actuali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care există sau se petrece în prezent, în momentul de față. ♦ Care are importanță pentru vremea de față; de acum. ♦ De actualitate, la ordinea zilei. ♦ Real. [Pr.: -tu-al] – Din fr. actuel, lat. actualis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ACTUÁL, -Ă adj. Prezent, de față. ♦ De actualitate, la ordinea zilei. ♦ Real. [Pron. -tu-al. / < lat. actualis, cf. fr. actuel].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ACTUÁL, -Ă I. adj. care se petrece în prezent; contemporan; la ordinea zilei. II. s. n. holocen. (< fr. actuel, lat. actualis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ACTUÁL, -Ă, actuali, -e, adj. (Adesea adverbial) De acum, de față; prezent. ♦ Care are importanță pentru vremea de față; de actualitate. [Pr.: -tu-al] – Fr. actuel, (lat. lit. actualis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ACTUÁL adj. 1. contemporan, curent, prezent, (rar) momentan, (înv.) curgător, momentos. (Perioada ~; moda ~.) 2. contemporan, modern, nou, recent. (Preocupări ~ în tehnica de calcul.) 3. proaspăt, viu. (O amintire mereu ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Actual ≠ depășit, inactual, învechit, neactual, perimat
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
actuál adj. m. (sil. -tu-al), pl. actuáli; f. sg. actuálă, pl. actuále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
actuál, -ă adj. (lat. actualis; fr. actuel). Care există în stare activă: serviciŭ actual. Prezent, de acum: obiceĭurĭ actuale. Proaspăt și demn de atențiune încă, interesant: acest fapt nu maĭ este actual.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ACTUÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care are loc în momentul de față. 2) Care este important pentru vremea de față; de actualitate. Problemă ~ă. [Sil. ac-tu-al] /<lat. actualis, fr. actuel
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink