Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: acumula (verb tranzitiv) , acumulare (substantiv feminin)   
ACUMULÁRE, acumulări, s. f. 1. Acțiunea de a acumula și rezultatul ei. 2. (Ec. pol.) Proces de creștere la nivel micro și macroeconomic pe baza adăugării de resurse. 3.(Geogr.; urmat de determinări) Proces de depunere a materialului transportat de ape, vânturi, ghețari etc. 4. (Geol.) Proces de asociere naturală a mineralelor utile în scoarța Pământului, sub formă de filon, strat, lentilă, cuib. – V. acumula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
ACUMULÁRE, acumulări, s. f. 1. Acțiunea de a acumula și rezultatul ei. 2. (Ec. pol.; în sintagmele) Acumulare de capital = transformarea plusvalorii în capital în procesul reproducției lărgite a capitalului. Fond de acumulare = parte a unui venit folosită pentru acumulare. Rata acumulării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează. 3. (Geogr.; urmat de determinări) Proces de depunere a materialului transportat de ape, vânturi, ghețari etc. – V. acumula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ACUMULÁRE s.f. 1. Acțiunea de a acumula și rezultatul ei; strângere, îngrămădire, înmagazinare. ♦ Acumulare a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de acumulare = parte a unui venit folosită pentru acumulare; rata acumulării = raportul dintre fondul de acumularea și venitul pe baza căruia se formează. 2. (Geol.) Proces de depunere a materialului transportat de ape, vânturi, ghețari etc. [< acumula].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ACUMULÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) acumula. 2. proces economic complex constând în formarea și utilizarea unei părți din venitul societății pentru asigurarea reproducției lărgite. ♦ ~ a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~ării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează. 3. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agenții geomorfologici. (< acumula)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ACUMULÁRE, acumulări, s. f. Acțiunea de a acumula și rezultatul ei. ◊ Acumulare primitivă = acumulare care constituie punctul de plecare al modului de producție capitalist și care constă în deposedarea prin violență a micilor producători de mijloacele de producție, acțiuni de jaf și de prădare a coloniilor, războaie etc. Acumulare capitalistă (sau a capitalului) = retransformare a plusvalorii în capital. Acumulare socialistă = partea din venitul național net formată din mijloace de producție și de consum și destinată lărgirii producției, creării de rezerve materiale și sporirii fondurilor social-culturale neproductive.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ACUMULÁRE s. 1. adunare, concentrare, înmagazinare, strângere. (~ de bunuri.) 2. v. tezaurizare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
acumuláre s. f. → cumulare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ACUMULÁ, acumulez, vb. I. Tranz. A aduna, a strânge, a concentra, a înmagazina. – Din fr. accumuler, lat. accumulare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ACUMULÁ ~éz tranz. A aduna treptat, sporind mereu cantitatea; a înmagazina. ~ bogăție. ~ cunoștințe. /<fr. accumuler, lat. accumulare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ACUMULÁRE ~ări f. 1) v. A ACUMULA. 2) Proces economic prin care o parte din venitul societății se folosește pentru lărgirea producției. ~ bugetară. 3) geogr. Depunere a materialului detritic transportat de ape, de vânturi, de ghețari, etc. /v. a acumula
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ACUMULÁ vb. I. tr. A îngrămădi, a strânge, a înmagazina. [< fr. accumuler, cf. it. accumulare, lat. accumulare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ACUMULÁ vb. tr., refl. a (se) strânge, a (se) înmagazina, a (se) concentra. (< fr. accumuler, lat. accumulare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ACUMULÁ, acumulez, vb. I. Tranz. A aduna, a strânge, a concentra, a înmagazina. – Fr. accumuler (lat. lit. accumulare).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ACUMULÁ vb. 1. a (se) aduna, a (se) concentra, a (se) înmagazina, a (se) strânge. (A ~ o mare cantitate de energie.) 2. v. tezauriza. 3. v. economisi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
acumulá vb., ind. prez. 1 sg. acumuléz, 3 sg. și pl. acumuleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
acumulațiúne f. (lat. ac-cumulátio, -ónis). Acțiunea de a acumula. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
acumuléz v. tr. (lat. accúmulo, -áre, d. cúmulus, grămadă). Grămădesc, adun: a acumula comorĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)