ADAMANTÍNĂ s. f. (Anat.) Smalț dentar. – Din fr., engl. adamantine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ADAMANTÍNĂ s.f. Smalț dentar. [< fr. adamantine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ADAMANTÍNĂ s. f. substanță albă care acoperă coroana dentară. (< fr., engl. adamantine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
adamantínă (smalț dentar) s. f., g.-d. art. adamantínei
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
adamantínă s. f., g.-d. art. adamantínei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ADAMANTÍN, -Ă, adamantini, -e, adj. (Despre luciul mineralelor) Diamantin. – Din lat. adamantinus, fr. adamantin.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ADAMANTÍN, -Ă adj. (Despre luciul mineralelor) Diamantin. ♦ (Despre unele celule) care produc smalțul dinților. [< fr. adamantin, cf. lat. adamantinus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ADAMANTÍN, -Ă adj. 1. diamantin. 2. (despre elemente histologice) care produce emailul dinților. (< fr. adamantin, lat. adamantinus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ADAMANTÍN, -Ă, adamantini, -e, adj. Diamantin. – Lat. lit. adamantinus (fr. adamantin).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ADAMANTÍN adj. v. diamantin.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
adamantín adj. m., pl. adamantíni; f. sg. adamantínă, pl. adamantíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
adamantín, -ă adj. (lat. adamantinus, d. la vgr. adamántinos). De diamant: aspect adamantin.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink