ADENÓM s. n. Tumoare glandulară benignă, constituită din celule epiteliale. – Din fr. adénome.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ADENÓM, adenoame, s. n. Tumoare glandulară benignă, constituită din celule epiteliale. – Din fr. adénome.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a | Permalink
ADENÓM s.n. (Med.) Tumoare benignă a unei glande. [Pl. -oame, -muri. / < fr. adénome, cf. gr. aden – glandă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ADENÓM s. n. tumoare benignă a țesutului glandural. (< fr. adénome)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
adenóm s. n., pl. adenoáme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ADENÓM ~oáme n. Tumoare benignă a unei glande. /<fr. adénome
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ADENÓM (< fr.{i}) s. n. Tumoră glandulară benignă, constituită din celule epiteliale (ex. a. hipofizar, a. mamar). □ A. toxic = formă de hipertiroidie, asemănătoare cu boala lui Basedow.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink