ADJURÁȚIE, adjurații, s. f. Formulă a exorcismului care începe cu cuvintele „adjuro te”. ♦ Rugăminte insistentă, implorare. – Din lat. adjuratio, fr. adjuration.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ADJURÁȚIE s.f. (Liv.) 1. Formulă de exorcism care începe cu cuvintele adjuro te. 2. Rugăminte insistentă, implorare. [Gen. -iei, var. adjurațiune s.f. / cf. lat. adiuratio, fr. adjuration].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ADJURÁȚIE s. f. 1. formulă de exorcism care începe cu cuvintele adiuro te. 2. rugăminte insistentă. (< fr. adjuration, lat. adiuratio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
adjuráție s. f. (sil. -ți-e), art. adjuráția (sil. -ți-a), g.-d. art. adjuráției; pl. adjuráții, art. adjuráțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink