Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: admonesta (verb tranzitiv) , admonestare (substantiv feminin)   
ADMONESTÁRE, admonestări, s. f. Acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; (concr.) act, adresă oficială care conține o mustrare etc. adresată cuiva; admonestație, admonițiune (2). – V. admonesta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ADMONESTÁRE s.f. Acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; mustrare, dojană etc.; admonestație, admonițiune (2); (Concr.) Hârtie oficială care conține o mustrare adresată cuiva (pentru unele abateri etc.). [< admonesta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ADMONESTÁRE s. f. acțiunea de a admonesta; admo-nestație, admonițiune (2). ◊ hârtie oficială care conține o mustrare. (< admonesta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ADMONESTÁRE, admonestări, s. f. Acțiunea de a admonesta; mustrare, dojenire, dojană; (concr.) act, adresă oficială care conține o mustrare etc. adresată cuiva.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ADMONESTÁRE s. v. ceartă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Admonestare ≠ lăudare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
admonestáre s. f., g.-d. art. admonestării; pl. admonestări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
admonestáre f. Mustrare, dojană.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ADMONESTÁ, admonestez, vb. I. A mustra cu severitate (în calitate oficială); a dojeni aspru (pe un subaltern). – Din fr. admonester.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ADMONESTÁ ~éz tranz. (persoane) A mustra cu severitate în mod oficial. /<fr. admonester
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ADMONESTÁ vb. I. tr. A dojeni, a mustra aspru (mai ales un subaltern). [< fr. admonester].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ADMONESTÁ vb. tr. a mustra cu severitate, a dojeni. (< fr. admonester)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ADMONESTÁ, admonestez, vb. I. Tranz. A mustra cu severitate (în calitate oficială); a dojeni aspru (pe un subaltern). – Fr. admonester.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ADMONESTÁ vb. v. certa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A admonesta ≠ a lăuda
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
admonestá vb., ind. prez. 1 sg. admonestéz, 3 sg. și pl. admonesteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
admonestéz v. tr. (fr. admonester). Mustru [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)