Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: afilia (verb) , afiliere (substantiv feminin)   
AFILIÉRE, afilieri, s. f. Acțiunea de a se afilia; afiliație. [Pr.: -li-e-] – V. afilia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AFILIÉRE s.f. Acțiunea, faptul de a se afilia; afiliație. [< afilia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AFILIÉRE, afilieri, s. f. Acțiunea de a se afilia. [Pr.: -li-e-].
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AFILIÉRE s. afiliație. (~ la o organizație.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
afiliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. afiliérii; pl. afiliéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AFILIÁ, afiliez, vb., I. Refl. (Despre organizații, instituții etc.) A se alătura altei organizații, instituții etc., stabilind raporturi de subordonare sau de colaborare. [Pr.: -li-a-] – Din fr. affilier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE AFILIÁ mă ~éz intranz. (despre organizații, instituții, societăți) A se alătura altei organizații, instituții sau societăți, subordonându-i-se. [Sil. -li-a] /<fr. affilier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AFILIÁ vb. I. refl. (Despre organizații, instituții, societăți) A se alătura altei organizații, instituții sau societăți de același fel, subordonându-i-se. ♦ tr. A stabili anumire raporturi de subordonare între mai multe societăți. [Pron. -li-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. affilier, cf. lat. affiliare – a lua ca fiu].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AFILIÁ vb. I. refl. a se alătura unei organizații, instituții etc. de același fel, subordonându-i-se. II. tr. a stabili anumite raporturi de subordonare. (< fr. affilier, lat. affiliare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AFILIÁ, afiliez, vb. I. Refl. (Despre organizații, instituții etc.; rar, despre persoane izolate) A se alătura altei organizații, instituții etc. cu același caracter, primindu-i directivele și subordonându-i-se. [Pr.: -li-a] – Fr. affilier.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
afiliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. afiliéz, 3 sg. și pl. afiliáză, 1 pl. afiliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. afiliéze; ger. afiliínd (sil. -li-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
afiliațiúne f. (mlat. af-filiátio, -ónis. V. filiațiune). Acțiunea de saŭ de a te afilia, asociațiune. – Și -áție și -ére.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
afiliéz, v. tr. (fr. affilier, d. mlat. af-filiare, d. ad, la, și filius, fiu). Adopt, asociez (vorbind de o societate maĭ mare care îșĭ asociază una maĭ mică saŭ o persoană).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)