Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: afreta (verb tranzitiv) , afretare (substantiv feminin)   
AFRETÁRE, afretări, s. f. Acțiunea de a afreta; navlosire. – V. afreta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
AFRETÁRE s.f. Acțiunea de a afreta. [< afreta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AFRETÁRE s. f. Acțiunea de a afreta.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AFRETÁRE s. (MAR.) navlosire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
afretáre s. f., g.-d. art. afretării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AFRETÁ, afretez, vb. I. Tranz. A închiria o navă pentru transportul de mărfuri; a navlosi. – Din fr. affréter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
A AFRETÁ ~éz tranz. (nave maritime sau fluviale) A închiria în vederea transportului de mărfuri. [Sil. -fre-ta] /<fr. affréter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AFRETÁ vb. I. tr. A închiria o navă; a navlosi. [< fr. affréter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AFRETÁ vb. tr. a închiria o navă pentru transport de mărfuri; a navlosi. (< fr. affréter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AFRETÁ, afretez, vb. I. Tranz. A închiria o navă pentru transportul de mărfuri de la un port la altul. – Fr. affréter.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AFRETÁ vb. (MAR.) a navlosi. (~ o navă comercială.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
afretá vb. (sil. -fre-), ind. prez. 1 sg. afretéz, 3 sg. și pl. afreteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)