AGITATÓR, -OÁRE, agitatori, -oare, s. m. și f., s. n. I. S. m. și f. Persoană care face agitație (politică) în vederea unei acțiuni. ♦ Mijloc prin care se realizează agitația (3). II. S. n. 1. (Chim.) Dispozitiv sau aparat care servește la amestecarea substanțelor solide sau fluide în vederea omogenizării lor. 2. Organ de mașină montat în rezervoarele mașinilor de stropit, de prăfuit, de împrăștiat îngrășăminte, de semănat etc. – Din fr. agitateur, (I) și rus. aghitator.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGITATÓR s.n. 1. Dispozitiv mecanic servind la amestecarea lichidelor sau la activarea transmiterii de căldură. 2. Dispozitiv servind la punerea în mișcare a granulelor unui material pentru a ieși mai ușor printr-un orificiu. [Cf. fr. agitateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care îndeplinește sarcini de agitație politică, de lămurire, de mobilizare a maselor. ♦ Organ, mijloc de agitație. [< agita + -tor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGITATÓR, -OÁRE s. n. 1. dispozitiv mecanic servind la amestecarea lichidelor, la activarea transmiterii de căldură. 2. dispozitiv servind la punerea în mișcare a granulelor unui material. (< fr. agitateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AGITATÓR1, agitatoare, s. n. 1. Dispozitiv sau aparat care servește la amestecarea mai multor lichide, a unor lichide cu solide etc. 2. Dispozitiv care servește la punerea în mișcare a granulelor unui material, pentru a ușura ieșirea lor printr-un orificiu. – Fr. agitateur.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AGITATÓR2, -OÁRE, agitatori, -oare, s. m. și f. Persoană care duce muncă de agitație politică, de lămurire, convingere și mobilizare a maselor în vederea unei acțiuni. ♦ Mijloc prin care se realizează agitația. – Fr. agitateur (lat. lit. agitator, -oris).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AGITATÓR s., adj. v. instigator.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
agitatór (persoană) s. m., pl. agitatóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
agitatór (dispozitiv) s. n., pl. agitatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
agitatór, oáre adj. (lat. agitator). Care agită: agitator al plebiĭ. V. demagog.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AGITATÓR1 ~i m. Persoană care face agitație. /<fr. agitateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AGITATÓR2 ~oáre n. Dispozitiv pentru omogenizarea unui amestec de substanțe. /<fr. agitateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
agitatoáre s. f., g.-d. art. agitatoárei; pl. agitatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink