Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: aglomera (verb tranzitiv) , aglomerat (adjectiv)   
AGLOMERÁT, -Ă, aglomerați, -te, adj., s. n. 1. Adj. Îngrămădit, înghesuit. ♦ (Despre un loc, un spațiu) Plin de oameni, de vehicule etc.; suprapopulat, ticsit. 2. Adj., s. n. (Material) obținut prin aglomerare. 3. S. n. Rocă formată prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice. – V. aglomera.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGLOMERÁT, -Ă adj. Îngrămădit, înghesuit. ♦ Suprapopulat. // s.n. Îngrămădire de materiale vulcanice. ♦ Produse obținute prin aglomerarea minereurilor. [< aglomera].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGLOMERÁT s. n. corp din aglomerarea unor materiale mărunte. ◊ îngrămădire de materiale vulcanice. ◊ produs obținut prin aglomerarea minereurilor. (< germ. Agglo- merat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AGLOMERÁT, -Ă, aglomerați, -te, adj. Îngrămădit, înghesuit. ♦ (Despre spații) Suprapopulat, ticsit. ♦ (Geol.; substantivat, n.) Îngrămădire de materiale vulcanice, adesea slab cimentate. – V. aglomera.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AGLOMERÁT adj. suprapopulat, ticsit. (Loc, teritoriu ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Aglomerat ≠ gol, pustiu, deșert
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
aglomerát s. n. (sil. -glo-), pl. aglomeráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
aglomerát n., pl. e (d. aglomerez). Conglomerat.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi, a se înghesui. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. 3. Tranz. A încărca pe cineva cu prea multe treburi. – Din fr. agglomérer, lat. agglomerare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A AGLOMERÁ ~éz tranz. 1) A face să se aglomereze. 2) (materiale în formă de granule, fire etc.) A uni cu un liant încât să formeze un tot omogen. [Sil. a-glo-] /<fr. agglomérer, lat. agglomerare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE AGLOMERÁ mă ~éz intranz. A se aduna într-un loc în număr mare; a se îngrămădi. /<fr. agglomérer, lat. agglomerare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AGLOMERÁT ~e n. Rocă formată prin acumularea de materiale provenite din explozii vulcanice. /v. a aglomera
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AGLOMERÁ vb. I. 1. refl. A se aduna laolaltă (în număr mare); a se înghesui, a se îngrămădi. ♦ (Despre orașe etc.) A se suprapopula. 2. tr. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. [P.i. -rez. / < fr. agglomérer, cf. it., lat. agglomerare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGLOMERÁ vb. I. refl. a se aduna laolaltă; a se îngrămădi; a se concentra. ◊ (despre orașe) a se suprapopula. II. tr. a lega între ele părțile componente ale unui material. (< fr. /s'/agglomérer, lat. agglomerare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. – Fr. agglomérer (lat. lit. agglomerare).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AGLOMERÁ vb. a se suprapopula, a se ticsi. (Locul, regiunea s-a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
aglomerá vb. (sil. -glo-), ind. prez. 1 sg. aglomeréz, 3 sg. și pl. aglomereáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
aglomeréz v. tr. (lat. agglómero, -áre, d. glomus, ghem). Grămădesc. V. refl. Mă îmbulzesc: lumea s' a aglomerat la paradă
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)