AGONÁLE s. f. pl. Întreceri atletice la vechii greci. ♦ (La romani) Serbări în cinstea zeului Ianus. – Din lat. agonalia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGONÁLE s.f.pl. Întreceri atletice la vechii greci. ♦ (La romani) Serbări în cinstea zeului Ianus. [< lat. agonalia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGONÁLE s. f. pl. 1. întreceri atletice la vechii greci. 2. serbări romane în cinstea zeului Ianus. (< lat. agonalia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
agonále s. f. pl.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
AGONÁL, -Ă, agonali, -e, adj. Referitor la agonale. – Din it. agonale.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGONÁL, -Ă adj. Referitor la agonale, care este în agonie. [Cf. germ. agonisch].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
agonál adj. m., pl. agonáli; f. sg. agonálă, pl. agonále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink