Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
AGRÁFĂ, agrafe, s. f. 1. Nume dat unor obiecte care servesc să prindă sau să fixeze o haină, părul etc. ♦ Piesă de metal cu care se leagă blocurile de piatră, se fixează zidăria etc. 2. (Med.) Mică piesă metalică cu care se prind și se mențin unite buzele unei plăgi până la cicatrizare; copcă. 3. Ornament în formă de consolă la capătul unui arc. – Din fr. agrafe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGRÁFĂ s.f. 1. Piesă mică de tablă sau de sârmă folosită pentru fixare, pentru prindere; (spec.) obiect cu care se prinde sau se fixează o haină, părul, o incizie, o hârtie etc. 2. (Arhit.) Ornament în formă de consolă în capătul unui arc. [< fr. agrafe, cf. germ. Agraffe].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGRÁFĂ s. f. 1. piesă mică de tablă, de sârmă pentru fixare; obiect cu care se prinde o haină, părul, o incizie etc. 2. piesă de solidarizare a armăturilor la betonul armat. 3. (arhit.) ornament în formă de consolă în capătul unui arc. (< fr. agrafe, germ. Agraffe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AGRÁFĂ, agrafe, s. f. Nume dat unor obiecte care servesc să prindă sau să fixeze o haină, părul, o incizie, hârtia etc. – Fr. agrafe.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
AGRÁFĂ s. 1. sponcă. 2. v. clamă. 3. (MED.) copcă. (Buzele unei plagi strânse în ~e.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
agráfă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. agráfei; pl. agráfe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
agráfă f., pl. e (fr. agrafe). Cîrligel de încheĭat orĭ de prins haĭna (copcă, sponcă, spilcă, fibulă).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
AGRÁFĂ ~e f. Obiect de metal sau din alt material care servește la fixarea părului, a unei haine, a hârtiei, a două piese tehnice.[G.-D. agrafei] /<fr. agrafe, germ. Agraffe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)