Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
AGREGÁ, pers. 3 agrégă, vb. I. Refl. (Despre elemente) A se uni (într-un tot); a se alipi. – Din fr. agréger, lat. aggregare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
AGREGÁ vb. I. refl. (Despre molecule, corpuri etc.) A se uni într-un tot; a se alipi. [P.i. agreg. / < lat. aggregare, cf. fr. agréger].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
AGREGÁ vb. refl. (despre elemente) a se uni, a se alipi. (< fr. /s'/agréger, lat. agregare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
AGREGÁ, pers. 3 agrégă, vb. I. Refl. (Despre diferite elemente) A se uni într-un tot; a se alipi. – Fr. agréger (lat. lit. aggregare).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
agregá (a se ~) (a-gre-) vb. refl., ind. prez. 3 se agrégă; conj. prez. 3 să se agrége
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
AGREGÁ vb. (TEHN.) a se alipi, a se reuni, a se uni. (Elementele unui tot se ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
agregá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 3 sg. și pl. agrégă; conj. prez. 3 sg. și pl. agrége
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE AGREGÁ pers. 3 se agrégă intranz. (despre particule solide) A se îmbina formând un tot; a se uni. /<fr. agréger, lat. aggregare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A (se) agrega ≠ a (se) dezagrega
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
agrég, a -á v. tr. (lat. ággrego, -áre. V. gregar). Admit într' un corp. Fiz. Unesc, împreun, lipesc: cristalele se agregă. V. risipesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink