Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: alarma (verb tranzitiv) , alarmă (substantiv feminin)   
ALARMÁ, alarmez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) neliniști, a (se) îngrijora. ♦ Tranz. A pune în stare de alertă, de pregătiri, a da alarma (la apropierea unei primejdii). – Din fr. alarmer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALARMÁ vb. I. 1. refl., tr. A (se) neliniști. ♦ A (se) înfricoșa; a (se) speria. 2. tr. A da alarma; a pune în stare de alarmă. [< fr. alarmer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALARMÁ vb. I. tr., refl. a (se) înfricoșa; a (se) alerta. II. tr. a da alarma, a pune în stare de alarmă (1). (< fr. alarmer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALARMÁ, alarmez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) neliniști, a (se) speria. ♦ Tranz. A pune în stare de atenție mare, de pregătiri. A alarmat tabăra.Fr. alarmer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ALARMÁ vb. v. îngrijora.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
alarmá vb., ind. prez. 1 sg. alarméz, 3 sg. și pl. alarmeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ALÁRMĂ, alarme, s. f. 1. Anunțare a unei primejdii sau calamități care amenință populația; semnal prin care se anunță asemenea primejdii. 2. Neliniște, teamă, spaimă de care este cuprins cineva la apropierea unei primejdii. – Din fr. alarme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ALARMÁ ~éz tranz. 1) A face să se alarmeze; a alerta. 2) A pune în stare de alarmă; a da alarma. /<fr. alarmer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ALARMÁ mă ~éz intranz. A fi cuprins de alarmă; a se neliniști; a se alerta. /<fr. alarmer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALÁRMĂ ~e f. 1) Semnal prin care se anunță apropierea unui pericol iminent; alertă. A da (sau a suna) ~a. 2) Sentiment de neliniște, de îngrijorare la apropierea unei primejdii. [G.-D. alarmei] /<fr. alarme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALÁRMĂ s.f. 1. Anunțare a unei primejdii, a unei nenorociri iminente etc.; mijlocul prin care se face anunțarea acestei primejdii. ♦ Semnal, chemare pentru a lua armele. 2. Neliniște; spaimă. [< fr. alarme < it. all'arme – la arme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALÁRMĂ s. f. 1. anunțare a unui pericol iminent care necesită măsuri urgente. ◊ semnal, chemare pentru a lua armele. 2. (fig.) neliniște, teamă; alertă. (< fr. alarme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALÁRMĂ, alarme, s. f. 1. Anunțare a unei primejdii sau calamități care amenință populația; semnal prin care se anunță asemenea primejdii. ◊ Alarmă aeriană = semnal prin care, în timp de război, se anunță apropierea avioanelor inamice. 2. Neliniște, spaimă de care este cuprins cineva la apropierea unei primejdii. – Fr. alarme.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ALÁRMĂ s. (livr.) alertă, (înv.) larmă. (Stare de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) alarma ≠ a (se) calma, a (se) astâmpăra, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) potoli
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
alármă s. f., g.-d. art. alármei; pl. alárme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
alármă f., pl. e (fr. alarme d. it. allarme, adică „la armă”). Strigăt, semnal orĭ sunet grăbit p. a chema la rezistență (la luptă): a da, a suna alarma. Fig. Neliniște, îngrijorare pricinuită de apropierea primejdiiĭ. V. larmă și trivogă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
alarméz v. tr. (fr. alarmer). Umplu de alarmă, de îngrijorare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)