ALBESCÉNȚĂ s. f. (Rar) Starea a ceea ce este alb; albiciune. – Din fr. albescence.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALBESCÉNȚĂ s.f. (Rar) Starea a ceea ce este alb; albiciune. [< fr. albescence].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALBESCÉNȚĂ s. f. stare a ceea ce este alb. (< fr. albescence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
albescénță s. f., g.-d. art. albescénței
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink