Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: alcool (pl. -i) (substantiv masculin) , alcool (pl. -uri) (substantiv neutru)   
ALCOÓL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc; etanol, alcool etilic, spirt. ◊ Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit în industrie sau ca combustibil menajer. Alcool rafinat = alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare. Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern. Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. 3. Băutură alcoolică. [Pr.: -co-ol] – Din fr. alcool.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ALCOÓL s.m. Compus obținut prin înlocuirea cu un oxidril a unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi. // s.n. (curent) Alcool etilic; spirt. ♦ băutură alcoolică. // (și în forma alcooli-, alcoolo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) alcool”, „alcoolic”. [Pron. -co-ol, pl. s.m. -li, s.n. -luri. / < fr. alcool, cf. ar. al-kohl – lucru subtil].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ALCOÓL I. s. m. compus derivat din hidrocarburi prin substituirea cu un carbon saturat. II. s. n. lichid obținut prin fermentarea și distilarea vinului, a cerealelor etc.; alcool etilic, etanol; spirt. ◊ orice băutură alcoolică. (< fr. alcool)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ALCOÓL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, preparat prin fermentarea zahărului din cereale, fructe etc. și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, etc. 3. Băutură alcoolică. – Fr. alcool.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ALCOÓL s. (CHIM.) 1. spirt, (prin Transilv.) spirituș, (înv.) spirit. (~ de 90°.) 2. alcool amilic = pentanol; alcool butilic = butanol; alcool etilic = etanol; alcool metilic v. metanol; alcool polihidroxilic v. polialcool; alcool polivinilic = polialcool vinilic; alcool propilic = propanol; alcool rafinat = alcool rectificat; alcool rectificat v. alcool rafinat; alcool solidificat = metaldehidă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
alcoól (chim.) s. m. (sil. -co-ol), pl. alcoóli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
alcoól (spirt, băutură) s. n. (sil. -co-ol), pl. alcoóluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
alcoól n., în chimie și m. (fr. alcool, d. ar. al-kohl, antimoniŭ porfirizat). Vechĭ. Pulbere impalpabilă. Azĭ. Spirt, lichid inflamabil scos din destilarea vinuluĭ și a altor lichide fermentate. – Alcoolu ferbe [!] la 78° și nu îngheață. A fost descoperit (alcoolu etilic) de arabu Abu-Kazis, care a inventat alambicu (sec. XIII). În chimie alcooliĭ formează doŭă marĭ grupe ale idraților idrocarburilor.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
ALCOÓL1 ~i m. Lichid incolor volatil, ușor inflamabil, obținut prin distilarea unor substanțe zaharoase fermentate, folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant etc. ~ etilic. [Sil. -co-ol] /<fr. alcool
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ALCOÓL2 ~uri n. Băutură spirtoasă; spirt. Sortiment de ~uri. /<fr. alcool
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)